Please enable JS

Maramures Centenar - Personalități maramureșene. Participanți la Unirea de la 1 decembrie 1918

"…Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional. […]"
Semnificaţia istorică a zilei de 1 decembrie 1918 marchată de regretatul academician Florin Constantiniu .


Ilie Filip (1885-1933)

S-a născut în 1885 în Apșa de Jos (azi în Ucraina) într-o familie cu trei copii. Implicat de tânăr în viața comunității a fost ales primar în 1915. Participă la Adunarea de constituire a Sfatului Național Român al Maramureșului, la 22 noiembrie 1918, la Sighet. Delegat cu drept de vot al cercului electoral Sighet, participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, în care cere unirea Maramureșului istoric din dreapta Tisei cu Romania. După război apără interesele locuitorilor satului său împotriva exploatării pădurilor de străini și este asasinat lângă localitatea Tiakiv [Teaciv] (Teceul Mare), Raionul Vinogradovo (Vînohradiv).

Mihail Dan (1884-1968)

Născut în comuna Apșa de Mijloc (astăzi Ucraina) într-o familie care și-a iubit moșia strămoșească mai presus de toate. Cu toate că era foarte bun la învățătură a trebuit să abandoneze clasele superioare, nevând posibilități materiale. Mobilizat în armată din anul 1914, luptă patru ani în prima linie a frontului. Rănit în octombrie 1918, se întoarce acasă și la 27 noiembrie participă la adunarea de la Slatina (astăzi Ucraina) unde este ales delegat al cercului electoral Sighet la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Protestează în cadrul adunării la lozinca „Romania Mare de la Nistru pân’la Tisa”, cerând în numele românilor din Maramureșul istoric unirea întregului ținut cu patria mamă. Între anii 1923-1927 a fost primar în Apșa de Mijloc și între anii 1928-1940, deputat de Rahiv. În vârstă de 80 de ani a început să scrie istoria satului și a lăsat în manuscris un jurnal al evenimentelor trăite în Primul Război Mondial. Moare la 2 mai 1968 și este înmormântat în Apșa de Mijloc, în cimitirul vechi al bisericii, în satul natal.

Alexiu Dragomir (1875-1940)

Născut în Dragomirești, Maramureș, în anul 1875. În zilele Marii Uniri, adunarea electorală a cercului Vișeu-Iza, ținută în Vișeu de Jos,la 27 noiembrie 1918, îl alege delegat supleant cu drept de vot la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, la care participă cu delegații de pe Valea Izei. În perioada interbelică a fost membru P.N.Ț. Decedat și îngropat în localitatea Dragomirești în anul 1940.

Mihai Costea (1886-1970)

Născut la 1 octombrie 1886 la Vișeul de Jos, în zilele Marii Uniri duce o intensă activitate pentru afirmarea națiunii române. Adunarea electorală a cercului Vișeu-Iza din 27 noiembrie 1918 din Vișeul de Jos îl alege delegat al cercului Vișeu-Iza. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 ca delegat supleant. În perioada interbelică activează ca membru P.N.L. în satele de pe Valea Izei, fiind recunoscut ca un priceput meșter cojocar în întreaga zonă. Moare în anul 1970 la Vișeul de Jos și este înmormântat în cimitirul satului.

Artemiu Anderco (1882-1932)

Preot, om politic, născut în localitatea Odoreu (jud. Satu-Mare). Cu studii teologice la Gherla, preot din 1905 în Baia Mare, Cuhea (azi Bogdan Vodă), a fost membru al Despărțământului Vișeu al ASTREI. Din anul 1917 preot în Ieud, conduce delegația maramureșeană de pe Valea Izei spre Alba Iulia și participă în calitate de delegat al cercului electoral Vișeu la Marea Adunare Națională. Este ales în Sfatul National Român Comitatens al Maramureșului, după Marea Unire este ales Senator în Parlamentul României.
Descoperă și donează Muzeului din Sighet, în anul 1931, manuscrisul Codicelui de la Ieud, primul text românesc, păstrat în prezent la Academia Română.
Moare la 7 octombrie 1932 și este înmormântat în cimitirul din Ieud, lângă Biserica din Deal.

Vasile Pleș Vasilicu (1885-1923)

Născut în satul Ieud, într-o familie de origine nobilă, educat în spiritul unui naționalism activ, desfășoară în zilele Marii Uniri o intensă activitate de conștientizare și organizare a românilor maramureșenii. Adunarea electorală a cercului Vișeu-Iza, ținută la 27 noiembrie 1918 la Vișeul de Jos îl alege delegat cu drept de vot. Participă și votează unirea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Pentru calitățile sale morale și naționale este ales primar al satului Ieud (1920-1923)
Moare la Ieud în anul 1923.

Gavril Coman (1883-1952)

Născut la 3 decembrie 1883 în comuna Vișeul de Jos, este descendent al familiei nobiliare Coman de Moisei. Adunarea electorală a cercului Vișeu-Iza, ținută la Vișeul de Jos, la 27 noiembrie 1918, îl alege ca delegat al cercului și participă Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Primar al localității Vișeul de Jos în perioada interbelică , a aderat la Partidul Național Liberal. Decedat la Vișeul de Jos în anul 1952, este înmormântat în fața bisericii din cimitirul vechi al localității.

Simion Balea (1863-1938)

Născut în Ieud, urmează cursurile gimnaziale la Sighet și teologice la Gherla, în anul 1885. Preot în Săpânța între 1890-1938, a contribuit mult la ridicarea culturală și națională a românilor maramureșeni. Membru al Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș. Înființează Banca Maramureșeană, prima bancă românească din Maramureș. Semnatar al Apelului pentru maramureșeni din 11 noiembrie 1918, participă activ ca președinte al Adunării de constituire a Sfatului Național Român din Maramureș din 22 noiembrie 1918 și donează 100.000 de coroane pentru organizarea politică a românilor. Participă cu drept de vot la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și este ales membru în Marele Sfat Național al Transilvaniei. Senator în Parlamentul României, moare la 10 noiembrie 1938 și este îngropat în cimitirul central din Sighet, pe prima alee dreapta, cu o cruce de marmură neagra.

Vasile Timiș Filipan (1892-1984)

Născut la Borșa, la 21 octombrie 1892, urmează studiile liceale la Beiuș și studiile economice la Academia de Comerț din Viena. Semnatar al Apelului către maramureșeni din 11 noiembrie 1918. Membru ales al Sfatului Național Român comitatens al Maramureșului, a răspuns de aprovizionarea Maramureșului între anii 1919-1920. Primar al localității Borșa, a activat pentru apărarea pășunilor composesorale ale maramureșenilor. Decedat în anul 1984, la București.

Ion Iusco Dolhuțiu ( ?-1930)

Născut în Vișeul de Sus, într-o veche familie nobilă maramureșeană. Adunarea electorală a cercului Vișeu-Iza, ținută la Vișeul de Jos la 27 noiembrie 1918, îl alege ca delegat al cercului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Decedat la Vișeul de Jos în anul 1930, este înmormântat în fața bisericii din cimitirul vechi al localității.

George Moiș (1884-1940)

S-a născut în comuna Berbești în anul 1884, într-o familie nobilă românească. Adunarea cercului electoral Ocna Șugatag, ținută în satul Giulești la 27 noiembrie 1918, îl alege delegat cu drept de vot și participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. A decedat în comuna natală, în anul 1940.

Iuliu Ardelean (1888-1953)

Născut în localitatea Băbășești, județul Satu-Mare, la 8 septembrie 1888. A fost preot în localitatea Iapa, Văleni, Ocna Șugatag. În anii Primului Război Mondial a organizat rezistența activă a satelor românești Văleni și Bârsana. Adunarea cercului electoral Ocna Șugatag, ținută în localitatea Giulești la 27 noiembrie 1918, îl alege ca delegat al cercului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
În perioada interbelică a deținut funcția de vicepreședinte al organizație județene Maramureș a Partidului Național Țărănesc. Este arestat la 13 februarie 1952 și condamnat la ani grei de temniță și moare în lagărul Peninsula.

George Nemniș (Nemeș)

Născut în satul Călinești într-o veche familie nobilă românească, a participat la organizarea românilor maramureșeni din Călinești și satele Văii Cosăului la finalul Primului Război Mondial. Adunarea cercului electoral Ocna Șugatag, ținută în comuna Giulești, la 27 noiembrie 1918 îl alege delegat cu drept de vot și participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În perioada interbelică este primar al satului Călinești. Moare în localitatea natală și este înhumat în cimitirul vechi al satului.

Emil Fucec (1886 - 1980)

Născut în anul 1886, în satul Sârbi , comuna Budești. Absolvent al Academiei Teologice din Gherla. Din tinerețe a activat în cadrul Asociațiunii pentru cultura poporului roman din Maramureș. În anul 1918 este ales președinte al Consiliului Național Român din Sârbi și se implică în formarea Gărzilor Naționale Române pe văile Cosăului și Marei. Adunarea cercului electoral Ocna Șugatag, ținută la Giulești la 27 noiembrie 1918 îl alege delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Drumul spre Alba Iulia și desfășurarea adunării naționale este relatat în Din lunga timpului bătaie, fiind unul din puținele relatări ale participanţilor maramureșeni de la Marea Unire. Mulți ani preot în satele Maramureșului, moare în anul 1980 la Sighetul Marmației și este înmormântat în cimitirul central, în extremitatea nordică, în cavou cu piatră de marmură.

Aurel Szabo (Sabo)

Avocat, membru al despărțământului ASTRA Vișeu-Iza din anul 1912. Ales președinte al Adunării electorale a cercului electoral Vișeu-Iza, ținută la Vișeu de Jos în 27 noiembrie 1918, în care s-au ales delegații la Marea Unire. Este ales delegat al Gărzii Naționale Române din Comitatul Maramureș, în adunarea de la Sighet din 22 noiembrie 1918. Participă cu gradul de căpitan la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. După război a fost avocat în Vișeul de Sus.

Toader Pop al lui Ioan (1889-1923)

Născut în Săpânța în anul 1889, bursier al Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș, este absolvent al Academiei de Drept. A luptat ca voluntar în armata română. Adunarea electorală a cercului electoral Teceu, ținută la Săpânța în desemnează delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. După război este ales polițist al orașului Sighet. Pentru rolul său important în desăvârșirea unității naționale este decorat cu Coroana României în grad de cavaler și primește crucea comemorativă 1916-1918. Moare la Sighet la 15 noiembrie 1923.

Șteț Ioan a lui George (1885-1948)

Născut în comuna Săpânța în anul 1885. Membru al Sfatului Național Român din Comuna Săpânța, face parte din Garda Națională Română din Săpânța între anii 1918-1919. Adunarea electorală a cercului electoral Teceu ținută la 27 noiembrie 1918 la Săpânța îl desemnează delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, la care participă cu delegația săpânțenilor. Decedat la Săpânța la 14 februarie 1948, este înmormântat în centrul Cimitirului Vesel.

Vasile Chindriș (1881-1947)

Născut la 13 decembrie 1881 în comuna Ieud într-o familie nobiliară descendentă din Balc Vodă. Studii școlare la Ieud, Dragomirești și Sighet. Frecventează facultatea de Drept de la Oradea și finalizează cu doctoratul la Cluj și specializarea la Universitatea de la Berlin, unde se împrietenește cu Vasile Pârvan, vicepreședintele Asociației studenților români la Berlin .Activează în cadrul Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș și ASTRA, despărțământul Sighet, al cărui președinte devine în 1914. Ales la 22 noiembrie 1918 în Adunarea românilor de la Sighet ca președinte al Sfatului Național Român al Comitatului Maramureș. Delegat cu drept de vot ales în adunarea cercului electoral Sighet la 27 noiembrie 1918, participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind ales în Sfatul Național. Director la ziarului Sfatul. jurist al județului Maramureș. În perioada interbelică a fost deputat și senator, fiind ales primar al orașului Sighet. Refugiat la București în timpul ocupației maghiare, moare la Sighet la 6 iunie 1947 și este înmormântat în Ieud, lângă Biserica din Șes.

Pop Ioan a Tomii (1875-1949)

Născut în comuna Săpânța, face parte din Garda Națională Română a comunei între 1918-1919. Adunarea electorală a cercului electoral Teceu ținută la 27 noiembrie 1918 la Săpânța îl desemnează delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, la care participă cu delegația săpânțenilor condusă de Simion Balea. Decedat la 16 aprilie 1949, este înmormântat în centrul Cimitirului Vesel, în Săpânța.

Grigore Ciple

Născut în Ieud, este absolvent al Școlii Normale de învățători și profesează ca învățător în Ieud. Ales notar al adunării electorale a cercului Vișeu-Iza la 27 noiembrie 1918. Reuniunea învățătorilor români din Comitatul Maramureș, ținută la Slatina, în 27 noiembrie 1918, îl alege delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, la care participă cu delegația ieudenilor, condusă de preotul Artur Anderco. Înmormântat în Petrova, în fața intrării, în dreapta, în cimitirul comunei cu o cruce fără inscripție.

Petru Bârlea (1853-1927)

Născut în localitatea Berbești, în anul 1853. Studiază teologia la Gherla iar în anul 1882 devine Protopop al Districtului Marei. Este ales delegat cu drept de vot al Protopopiatului greco-catolic român al Marei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Decedat în Berbești în anul 1927, osemintele sale sunt așezate sub o placă votivă sub pragul altarului bisericii din Berbești.

Ioan Ivanciuc

Născut în Iapa, astăzi cartier al orașului Sighetul Marmației. Organizator, cu gradul de sergent, al Gărzilor Naționale Române din Comitatul Maramureș. Congresul electoral ținut la Sighet în data de 27 noiembrie 1918 îl alege delegat al Gărzilor Naționale Române din Comitatul Maramureș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.Decedat în Iapa și înmormântat într-un loc necunoscut.

Florentin Bilțiu Dăncuș (1895-1950)

Născut în localitatea Ieud la 5 octombrie 1895. A urmat Școala Normală de învățători, apoi Școala de notari. Până în anul 1918 a fost învățător apoi notar la centrul de plasă Ocna Șugatag. Semnatar al Apelului către maramureșeni din 11 noiembrie 1918 de la Sighet. Comandant al Gărzilor Naționale Române din Comitatul Maramureș, este ales delegat al Gărzilor Naționale Române din Comitatul Maramureș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Lupta împreună cu armata română pentru eliberarea Maramureșului în ianuarie – aprilie 1919. Decedat la Oradea în 1950, este înmormântat în cimitirul Rulikovski.

Vasile Mih

Născut în localitatea Iapa, azi cartier al orașului Sighetul Marmației, este ales în adunarea cercului electoral Sighet, ținută la Slatina (astăzi Ucraina), la 27 noiembrie 1918, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, la care participă alături cu delegații maramureșeni din alte cercuri electorale. Decedat în satul Iapa, a fost înmormântat în cimitirul satului.

Ion Bilțiu Dăncuș (1892-1952)

Născut în Ieud la 13 martie 1892. Studii elementare în localitatea natală iar apoi absolvent al Școlii Normale pentru Învățători de la Gherla. În 1913 este numit învățător în Ocna Slatina (azi Ucraina). După Unire va urma cursurile Facultății de Filologie ale Universității din Cluj. Mobilizat pe front, grav rănit și căzut prizonier în 1915, se întoarce acasă și are o contribuție importantă la Unirea Maramureșului cu România. Semnează Apelul pentru maramureșeni din 11 noiembrie 1918. Este ales secretar al Sfatului Național Român Comitatens Maramureș și organizează Gărzile Naționale Române din Comitatul Maramureș. Reuniunea învățătorilor români din Comitatul Maramureș îl împuternicește în adunarea de la Slatina din 27 noiembrie 1918 ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Corespondent la ziarului „Sfatul” relatează Drumul spre Alba Iulia. Ajută armata română în luptele din ianuarie – aprilie 1919 să elibereze Maramureșul. În perioada interbelică este Deputat în Parlamentul României și profesor la Liceul Dragoș Vodă din Sighet. A apărat în articolele sale de presă dreptul maramureșenilor asupra Maramureșului voievodal.
În octombrie 1944 este ale președinte al Consiliului Național Român din Maramureș (1944-1945). Pentru convingerile sale politice și naționale este arestat în și moare în închisoare la 11 iulie 1952 la Satu Mare.

Ioan Stan Mihăiescu (1854-1928)

Născut în comuna Săpânța în anul 1854. Membru al Sfatului Național Român din comuna Săpânța, face parte din Garda Națională Română a comunei între 1918-1925. Adunarea electorală a cercului electoral Teceu ținută la 27 noiembrie 1918 la Săpânța îl desemnează delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, la care participă cu delegația săpânțenilor. Decedat în anul 1928, este înmormântat la Săpânța în Cimitirul Vesel.

George Bârlea (1885-1936)

Născut în anul 1885 în localitatea Berbești în familia preotului Petru Bârlea și el participant la Marea Unire. Studii primare și secundare la Ocna Șugatag, Sighet și Oradea. Urmează Facultatea de Medicină la Budapesta, cu specializarea stomatologie (1908). Practică medicina la Sighet apoi la Budapesta. De tânăr a sprijinit candidații politici români și a participat în anul 1912 la protestele împotriva înființării episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdudorogh. Mobilizat pe mai multe fronturi în Primul Război Mondial, la sfârșitul conflagrației este ales la 22 noiembrie membru în Sfatul Național Român Comitatens al Comitatului Maramureș. Delegat al cercului electoral Sighet și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Din însărcinarea Consiliului Dirigent participă la Cluj la preluarea clinicilor medicale și instalarea administrației românești. Se stabilește la București în 1924 și este ales președinte al Asociației medicilor stomatologi din România. Ales senator P.N.L. de Sighet în Parlamentul României, iar în ultimii ani ai vieții activează în P.N.Ț. Decedat la 19 iulie 1936 la București, fiind înmormântat în cimitirul Belu.

Ilie Lazăr (1895-1976)

S-a născut la 12 decembrie 1895 în comuna Giulești într-o familie nobilă maramureșeană, descendent din șapte generații de preoți români greco-catolici. Începe cursul primar al școlii din localitate, urmează liceul Piarist din Sighet și Liceul românesc din Lugoj. Se înscrie la Academia de Drept din Sighet și după război urmează anii finali la Universitatea de Drept din Cluj, unde își susține și doctoratul. Participă la lupte grele pe frontul din Galiția în Primul Război Mondial, fiind grav rănit de două ori. A avut o contribuție importantă la eliberarea orașului Cernăuți (5 noiembrie 1918), unde pune drapelul românesc pe primărie după 174 de ani de ocupație austriacă. Revenit în Maramureș organizează Gărzile Naționale Române în satele maramureșene. Participă la Adunarea de la Sighet din 22 noiembrie 1918, unde este ales în Sfatul Național Român Comitatens. Notar al adunării electorale a cercului electoral Ocna Șugatag, ținută la Giulești la 27 noiembrie 1918, este ales delegat și participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind cele mai tânăr delegat. Ilie Lazăr are un rol activ în eliberarea Maramureșului în anul 1919 de bandele ucrainene, participând ca voluntar la luptele de la Vad și Cămara (3-4 ian 1919). Evenimentele sunt relatate în volumul Ilie Lazăr, Amintiri, Sighet, 2000. Membru marcant al P.N.Ț., președinte al organizației județene Maramureș, parlamentar în mai multe legislaturi, a fost consilier al generalului român, Gh. Avramescu pe lângă Armata a IV-a la eliberare Transilvaniei de ocupația hortistă-hitleristă, în septembrie –octombrie 1944. Arestat după 1947, a stat 17 ani în temniță, fiind eliberat în 1964, cu domiciliu forțat în Cluj, unde și moare la 6 noiembrie 1976. Este înmormântat în cimitirul din Cluj Mănăștur.

Vasile Lazăr din Giuleşti, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Pop Gheorghe Chitru din Săpânţa, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Gavrilă Hotico Herenta, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Gheorghe Tite, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Dumitru Stan Toader din Săpânţa, participant la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie 1918

Gheorghe Pop a Tincului din Săpânţa, participant cu drept de vot la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Vasile Hotea din Hoteni din Săpânţa, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Dr. Sigismund Pop, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În perioada interbelică a fost medicul şef al judeţului Maramureş

Grigore Bota, semnatar al Apelului pentru convocarea adunării populare de alegere a C.N.R. al Comitatului Maramureş

Ioan Balea din Ieud, semnatar al Apelului pentru convocarea adunării populare de alegere a CNR. al Comitatului Maramureş şi lider al românilor din Maramureş

Învăţătorul Gheorghe Nemeth, semnatar al Apelului pentru convocarea adunării populare de alegere a C.N.R. al Comitatului Maramureş şi lider al românilor din Maramureş

Dimitrie Ponoran, semnatar al Apelului pentru convocarea adunării populare de alegere a C.N.R. al Comitatului Maramureş şi lider al românilor din Maramureş